Palatul Cantacuzino

Calatoria asta mi-a umplut inima de tristete… Ma tot gandesc ce pot oare eu sa povestesc despre Palatul Cantacuzino de la Floresti.  Nu a apucat sa fie locuit niciodata: razboaiele mondiale, nationalizarea, comunismul si locuitorii din Floresti au transformat palatul intr-o ruina. Nu izbutesc sa-mi adun gandurile. Are o poveste prea trista iar imaginea este naucitoare, dezolanta.

Construit de arhitectul Ioan D. Berindei pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis „Nababul” (1833-1913), dupa modelul palatului Trianon de la Versailles si devastat in mod repetat, sistematic in vremea razboaielor  mondiale, in comunism si in ultimii ani, palatul a implinit o suta de ani de distrugere. Te miri ca a mai ramas piatra pe piatra. Voiam de mult sa-l vizitez dar parca mai bine nu mergeam, halul in care se prezinta iti rupe inima… Aleea de acces este inghesuita de fel de fel de cosmelii, garaje de tabla si cotete de pasari, anexe ale proprietatilor modeste din jur, in gradina cresc buruieni cat omul si miroase a cacat. Mormane de cacat sunt si intre ziduri si in tot locul. Cacat de om.

In Floresti am mancat mai intai cartofi copti de mama lui Eugen- a intins o masa maaaaare aceasta doamna, sarutmanaaa – si am plecat spre Palat insotiti de simpaticul catzel Iza -daca va uitati cu atentie, apare si Iza in poze. La intrarea in gradina, ce sa vezi? Cateva mobre ne semnalizeaza prezenta altor motociclisti veniti la palat. Zarim un numar de inmatriculare cunoscut (Laur) si dupa o tura in jurul ruinei ne alaturam grupului pe drumul de intoarcere. Ne oprim si povestim una-alta la Biker`s – oamenii-s foarte draguti si civilizati, simt ca ne vom mai intalni…

Nu cred ca va mai fi restaurat vreodata acest palat… Nu are stapan si nu are noroc de oameni care sa-l merite …

Poate vrei sa arunci o privire: Kaliakra

15 thoughts on “Palatul Cantacuzino

  1. Foarte mișto palatul ăsta. Degradarea lui spune multe și despre noi, și despre ăia dinainte de noi. Dar, mă rog, nu e cazul să cad în melancolii inutile.

    În altă ordine de idei, mărturisesc că nu prea îi aveam la inimă pe motocicliști la inimă, dar m-ai determinat să-mi reconsider nițel poziția. Problema mea – cu motoriștii – era că sunt agresivi în trafic (și că era să-i lovesc pe vreo câțiva, dar nu din cuază că le-aș fi lezat… „drepturile” rutiere). Asta probabil o să rămână, dar măcar se adaugă o perspectivă care să mai echilibreze balanța.
    Mult succes cu „țintele” de anul ăsta.

    1. Generalizarile de tipul „motociclistii” nu sunt benefice. Asa cum unii dintre motociclisti sunt agresivi in trafic (si sunt) intalnim si ceva „conservari” cu atitudine asemanatoare. Chiar foarte multi „conservari”… Motociclistii teribilisti (de genul celor care fac intreceri pe Magheru, in slapi si fara casca sau genul celor ce „o ard” cu 260 la ora pe drumul judetean, facand slalom printre masinile in mers) nu au o imagine buna nici printre noi… Dar imi place sa cred ca sunt printre cei cu atitudine echilibrata in trafic, la fel prietenii mei si nu doar pe motor dar si cu masina. In fond, e o chestie de educatie, atitudinea in trafic nu tine de categoria de vehicul folosita.

      Multumesc pentru urari, sa ai si tu un an bun, pe cele 4 roti!

  2. Am trecut de multe ori prin Floresti si nu ruinele nu mi-au atras atentia. Mi-am propus sa le vad dupa ce am constatat ca Palatul de pe Calea Victoriei, Muzeul Enescu, este cea mai frumoasa cladire din Bucuresti.
    Oricum , cred ca in prezenta ruinelor de la Floresti, viata ti se pare poate mai scurta si sigur mai nedreapta.

  3. Dezamagirea ta, eu, o incerc zilnic cand trec in drumul meu pe langa „edificiul” respectiv (daca mai merita oare titulatura asta). Totusi ma consoleaza gandul ca daca de maine ne sterge vreun val urias de pe fata pamantului, constructia aia o banui eu ca va ramane in picioare (doar a indurat atatia ani de ignoranta).
    … Apa trece, pietrele raman. In cazu` de fata pietrele mi-as dori sa fie alea adevarate.

  4. Cam frumos palatul, ce sa zic. Eu de felul meu sunt cam pornit pe miile de „monumente” dar chiar este ok. Bine ca la noi criza e mai domoala, se rezolva cu falimente, nu cu nationalizari.

    1. Trebuie sa vezi. Intre zidurile din poze sunt mormane de moloz si de cacat de om.

      E absolut dramatic. Pe de alta parte, entuziasti au pregatit proiecte de restaurare si punere in valoare a intregii zone, dar inainte de a plange ca nu-s bani, ignoranta si indiferenta blocheaza orice initiativa, inclusiv a celei despre care vorbesc…

      1. Citiva din gasca noastra,care calatorim mai mult in zonele montane am luat hotarirea -si o facem deja de citiva ani-sa bombardam Ministerul Culturii cu sesizari despre ce ar trebui sa arate altfel sau macar pastrat cum este (din lipsa de bani),dar ingrijit.
        Am vazut ca ai scris despre Castelul de la Sintamaria Orlea a Cindestilor.A venit in tara ultimul mostenitor Cindea (Kendefyi) si a „oferit”patrimoniului toate proprietatile cu justificarea:”Au fost si sint ale tarii care i-a nascut si pentru care au luptat cnezii si nobilii Cindea!!A fost si el socat de aberatia de la parterul palatului.
        Ei,toate astea trebuie spuse si repetate pina sint ingropati in sesizari si reclamatii.Totusi,nu sintem indiferenti!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s