Cannonball Run! Cu motociclete antice de-a latul Americii!

101 rideri s-au inscris la marele start al motocicletelor de epoca in cursa Cannonball. Este incredibil ca in lume inca exista atatea motociclete antice in stare de functionare si mai mult, ca tot atatia entuziasti nu doar ca le mentin in viata dar si „le alearga” intr-o uimitoare cursa de anduranta. Cursa e din New York pana in California, are cam 6.500 de km si anul acesta a fost permisa participarea cu motociclete fabricate doar inainte de 1929!

vezi pe site-ul oficial motorcyclecannonball intreaga poveste

Cannonball nu este de fapt o cursa, in sensul unei competitii intre rideri: accentul nu e pus pe cel ce o castiga ci toti care participa sunt castigatori. Dupa fiecare etapa, desi cu totii morti de oboseala, oamenii repara si bibilesc motoarele, impreuna. Putini participa singuri: multi dintre participanti sunt insotiti de masini de asistenta, unii doar de cativa prieteni, altii insa de echipe tehnice complete; deseori sunt intampinati sau condusi pe cate o bucata de drum de catre alti motociclisti… fie din pura pasiune, din respect pentru motocicletele antice si riderii lor, din spirit de solidaritate, sau din ce alt motiv vreti voi, participa in acest fel si ei. Iata cum -in loc de o simpla cursa cu motociclete vechi- totul se transforma intr-un eveniment in care comunitatea e  „miezul” si ea e adevaratul castigator – nu cel care a ajuns primul la destinatie.

Regula cursei din 2010 a fost ca motocicletele ce participa la Cannonball sa fie fabricate cel mult in anul 1915. Atunci s-au inscris 45 de motociclisti si au finalizat cursa 37 dintre ei. Din cei 101 inscrisi la cursa din 2012, 70 de motociclete fabricate inainte de 1929 au reusit sa ia startul in cursa inceputa pe malul Atlanticului si care s-a sfarsit pe coasta Pacificului, dupa 16 zile de mers (intrecerea s-a petrecut in aceasta toamna). Doar 44 de motociclisti au reusit sa ajunga pe doua roti la San Francisco, la capatul cursei de 6.500 km.

Castigatorul Cannonball Endurance Run 2012 este Brad Wilmarth, cu a sa motocicleta din 1913, marca Excelsior. Tot el a castigat si cursa Cannonball din 2010, cu aceeasi motocicleta. Iata cum arata acest model de „capra” :

(Fotografia cu Excelsiorul stralucitor e preluata de-aici). Si in fotografia de mai jos, surprins in timpul cursei Cannonball, este Brad cu Excelsior-ul sau (fotografie preluata de-aici).

La Cannonball 2012 a participat si prietenul nostru Doug Wothke, cu un Indian din 1928. Doug (care a participat cu numarul 88) e un calator de mare distanta: aici sunt cateva din ispravile lui motociclistice, calatorii pe care le-a facut in lume cu diverse tipuri de motocicleta:

2011 Magadan (Harley 1200 Dirtster)
2010 Europe & the Middle East (1975 Harley Bobber)
2009 Around the World (1962 Harley Chopper)
2008 Europe (TDM & Guzzi Falcone)
2007 Europe (TDM850)
2006 Around the World (1948 Indian Chief)
2005 Europe & N Africa (KLR650)
2004 Europe (KLR650).

In fotografie (preluata de aici): Doug si Indianul.

L-am cunoscut pe om in Bulgaria, la motocamp-ul sau aflat la cca 30 km de Veliko Tarnovo,  loc unde m-am simtit mereu binevenit iar Doug, prietena sa Poly si Ivo sunt gazde desavarsite. Doug merge deseori cu motocicleta si in Romania, cunoaste locurile noastre frumoase si are multi prieteni aici, omul e cu totul special.

„To make it a bit more of a challenge, I decided to ride 1200 miles to the start in NY, then home from CA, another 3000 miles. The CB (Cannonball) is 3800 miles. So, about 8000 miles on an 84 year old bike. I’m planning on 5 weeks total, the CB itself is 17 days long”, spunea Doug inaintea plecarii in cursa Cannonball.

Daca, asa cum spuneam, majoritatea riderilor Cannonball au fost asistati de echipe intregi, Doug a plecat singur, calare pe motocicleta din West Virginia catre locul de start. Inainte de plecare, intr-o iesire de test i s-a calat un cilindru insa a reusit sa remedieze la timp; dar probleme similare a intampinat si in timpul cursei. Doug nu este insotit de o masina de asistenta sau ceva similar, e doar el calare pe motor. N-ar fi la prima isprava de acest gen, obisnuieste sa faca ture de distanta mare pe motociclete in varsta: cel mai mult mi-a placut un tur al lumii pe care l-a facut in 2006 cu o alta motocicleta de epoca: Indian Chef din 1948. Revenind la Cannonball, Doug a incheiat cursa pe locul penultim, datorita unor probleme tehnice mari cu Indian-ul, inlaturate de-abia in ziua de pauza, la Sturgis. A reusit cu ajutorul altor motociclisti: ei s-au oferit sa fie, practic, o echipa ad-hoc de suport pentru Doug, trimitandu-i piesele necesare si acordandu-i ajutor tehnic, pentru ca Doug sa poata continua cursa. (Si piese pentru o motocicleta din 1928 nu se gasesc chiar la orice colt de strada)…

Nu atat cursa in sine, cat mai ales atmosfera ei este uluitoare: riderii surubaresc impreuna seara iar ziua merg in pluton, de fapt ei nu concureaza unii cu altii ci alearga impreuna! Totusi, Cannonball Run nu e o iesire la iarba verde: este o incercare dura aceasta cursa, nu-i o simpla plimbare mai ales datorita ritmului sustinut pe care riderii trebuie sa-l mentina, calare pe asemenea motociclete antice la care problemele tehnice sunt inerente.

De remarcat si cum sunt primiti de public si ca unele orase parcurse dau petreceri in cinstea riderilor si a motocicletelor pilotate de ei: „The city of Sturgis and Competition Distributing are hosting a banquet for race competitors and their support teams on the rest day. The banquet, which will be catered by JJ Davenports, will be from 5:30 p.m. to 6:30 p.m. in the city auditorium.” De asemenea, oameni buni: in Sturgis a fost inchisa circulatia pe strada principala la momentul sosirii riderilor si dupa, pentru ca motocicletele antice sa poata fi admirate in voie (vezi amanunte aici).

Dupa incheierea cursei, oamenii si-au impachetat motocicletele antice si au plecat spre casa, majoritatea impreuna cu echipele lor de asistenta; motocicleta fiind asezata cu grija pe platforma ori transportata spre casa inauntrul caravanei bine echipata cu toate cele… Insa Doug a continuat drumul de intoarcere spre casa, Alabama, calare pe al sau Indian din 1928 – motocicleta a fost in serviciul politiei din oraselul Beaver Falls, PA in acei ani. Dar undeva prin Valea Mortii, in drum spre Las Vegas, motorul s-a poticnit iarasi: in uleiul motocicletei au aparut parti metalice iar Doug a decis sa nu omoare indianul… asa ca, desi intentiona sa ajunga pana acasa calare pe aceasta motocicleta de epoca, ca sa nu o distruga a fost nevoit sa expedieze masinaria cu o platforma; dar sa mergi in cabina unei camionete nu este deloc stilul lui Doug, asa ca pentru restul calatoriei a facut rost de o alta fosta motocicleta de politie, o Kawasaki. Mai tineti minte serialul COPS ?🙂

( poza e luata de pe ADV RIDER,  de aici; multumiri tuturor celor de pe site-urile carora am preluat imaginile ori clipurile de ilustratie)

FELICITARI RIDERILOR !

Poate vrei sa afli cum e la Motocamp-ul lui Doug din Bulgaria

7 thoughts on “Cannonball Run! Cu motociclete antice de-a latul Americii!

  1. de nea Doug stiam.. am vazut poze cu el prin lume dar si pe la noi pe transalpina.. la fel si de moto-campul lui…
    dar de cannonball run nu stiam.. multam de link/poveste

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s