Albania

Cupola unei cazemate te intampina imediat ce intri in Albania. Apoi zarim un alt bunker si inca unul. Si inca unul… Dupa fiecare curba, drumul este din nou si din nou strajuit de cazemate ori chiar adaposturi pentru tancuri, sapate in stanca sau din beton. Unele cupole sunt prin curtile oamenilor, prin gradinile de zarzavat; altele pe camp ori pe dealurile din jur. Doctrina militara albaneza spunea in esenta ca inamicul trebuie tintit din cel putin trei puncte, oriunde pe teritoriul tarii. Citeste aici despre cele 24 de cazemate construite pe fiecare km patrat al acestei tari. In total, mai mult de 700.000 – sapte sute de mii de bunkere pe 29.000 de km patrati ai tarii! Asta a construit in Albania cel mai crud dictator comunist din Europa, Enver Hoxha, cel care a izolat complet tara si a condamnat propriul popor la foame. Cate 4 albanezi pentru fiecare punct fortificat – intreaga populatie urma sa lupte de sub cupole ca aceasta:

Pamantul tarii este rosu. O pacla pluteste peste tot…

Aveam sa constat in curand ca pacla vine de la incendiile de padure, ce fumega in tot locul… dar ce arde oare? Intalnesc pe drum doar maslini si un soi de tufe pipernicite, crescute cu greu in pamantul arid; maslinii sunt rari si nicidecum nu alcatuiesc o padure in adevaratul sens al cuvantului, asa cum sunt pe la noi padurile. Ici-colo, smocuri de iarba ofilita. Si mult gunoi pe marginea drumului…

Imi trag sufletul sub maslinul batran. Cati ani sa aiba? Drumul este impanzit de colibe construite din frunze, trestii, plastic si carton. Sunt de vanzare smochine, ulei de masline, apa rece sau struguri. Nu prea opreste nimeni sa cumpere ceva; nici nu prea ar avea unde, drumul urca abrubt si are numai curbe stranse, de-abia-i loc sa opresti motocicleta, cat despre refugii pentru oprire, nici pomeneala. Admir rabdarea acestor oameni ce isi asteapta clientii in valurile de praf starnite de masini, intr-o caldura dementa, adapostiti doar de umbrarele modeste.

Pe masura ce inaintez catre centrul tarii, peisajul e din ce in ce mai aspru si spectaculos.

Pamantul e prafos si caldura te doboara, aerul e inecacios si circulatia e haotica, comparata chiar cu cea de-acasa. Pe o sosea ingusta se ingramadesc, se depasesc si se claxoneaza-n draci camioane harbuite, Mercedes-uri candva limuzine si scutere bizare, transformate-n furgoneta, majoritatea chinezesti. Epava unui autocar imi da fiori, dar relieful salbatic, impresionant si aspru imi spune ca n-am batut degeaba drumul pana aici. Sunt fericit ca vad cu ochii muntii acestia si neajunsurile drumului dificil incep sa le ignor; la urma-urmei, sunt obisnuit cu drumuri proaste si soferi agresivi. Ma simt ca acasa…

IMG_5977

IMG_6005Intru in orasul Elbasan, primul de pana acum, cu ochii dupa camarazii mei cu atas. Daca eu am tot oprit ba pentru o poza, ba sa mai casc gura, ei au mers snur si-i drept ca nici nu prea aveau unde sa ma astepte in vreun petec de umbra. Am sa-i regasesc la o benzinarie la iesirea din oras, unde ne tragem sufletul pentru vreo ora, apoi plecam la drum, din nou impreuna. O imagine din acest oras:

IMG_5939

Apoi vizitam Kalaja e Petrelës, un castel medieval ce domina tinuturile din jur…

IMG_5987

IMG_5999

IMG_6003

IMG_6022Stiati ca primul principe al Albaniei independente, Wilhelm_de_Wied,  a fost nepotul Reginei Elisabeta a Romaniei? Principele a domnit doar o jumatate de an, in 1914. Wilhelm de Wied nu a abdicat niciodată din funcția de principe a Albaniei și a continuat să poarte acest titlu până la moartea sa. Este inmormantat in Catedrala Lutherana din Bucuresti.

Noi ne vedem de drumurile noastre, nu inainte de a admira din foisorul castelului Petrelës panorama incetosata de incendiile de padure.

IMG_6001

In scurta vreme ajungem la Tirana. Centrul orasului este cochet si dominat de statuia eroului national Skanderbeg. Moscheea medievala din Tirana are acum in fundal noul spital american, „zgarie-norul” din stanga primei imagini. Din 2009 Albania este membra NATO si cladirea-emblema a acestui fapt  coabiteaza cu blocurile comuniste si cu arhitectura fascista din vremea ocupatiei italiene, vopsita acum in culori tari.

IMG_6035

IMG_6048

IMG_6033Oprim peste noapte intr-un camping de la marginea orasului si aici am bucuria sa-l intalnesc pe Hasan . Un om deosebit de placut si motociclist veteran; pentru ca in urma unui accident nu mai poate calari motoare mari precum in trecut, camaradul nostru, la cei 65 de ani ai sai, strabate Europa cu o Vespa de 125cc. Respect, Hasan! Si sa ai soare si asfalt uscat oriunde te-ai afla!

IMG_6073

La intoarcerea acasa, am descoperit cat de frumos canta Hasan:

In spatele campingului (dotat cu piscina, restaurant, tare civilizat si foarte ok si unde – gratie negocierilor lui Kiki – nu trebuie sa platesc decat 5 euro pentru gazduire – multumesc, Kiki!) paste o vaca iar soarele apune peste muntii ce ne inconjoara cu trufie.

IMG_6068

Unele denumiri comerciale albaneze sunt amuzante :

Din loc in loc si cam des, artefacte comuniste ne reamintesc trecutul nu chiar indepartat al acestei tari. Sunt mai dese ca pe la noi si parca mai razboinice, precum imaginea acestui…  vestitor de om nou, cu tarnacop si mitraliera, rasarit din tufele de leandru.

IMG_6087Insa cetatea Rozafa, de langa Shkodër,  imi taie rasuflarea.IMG_6097

Aici este si locul unde ma despart de tovarasii mei de drum. Inca de la plecare era stabilit ca doar o parte din drum sa calatorim impreuna. De-aici, ei vor merge in Muntenegru direct spre Marea Adriatica, unde vor zabovi cateva zile, urmand a se intoarce spre tara pe un traseu mai scurt. Eu merg spre nord si apoi spre casa cu un ocol prin Croatia, Bosnia si Serbia… Asa ca imi las motocicleta la umbra acestei masinute haioase in care o pereche de olandezi happy strabat si ei partile acestea de lume si dupa oarece sucuri reci baute impreuna, la umbra unei terase, ne despartim.

IMG_6096Albania e din ce in ce mai interesanta, mai ales ca drumul e acum impecabil …

IMG_6106

In tot locul, asa cum la noi sfaraie gratarele cu mici, in Albania se perpelesc pe marginea drumului oi la protzap. Sunt asezate vizibil, la strada si dupa vizionarea a zeci de oi de acest fel, nu mai rezist tentatiei si opresc pentru o portie. Un nene imi taie cu satarul cateva bucati, sparge oasele mari, le-arunca pe-un cantar gen Alimentara si-mi da carnea, sub forma unui morman, pe-o farfurie ciobita. Se mananca cu mana si e cea mai buna carne de oaie mancata de mine vreodata!

IMG_6112

Soarele incepe sa-si slabeasca dogoarea dar pamantul rosu al Albaniei e parca si mai rosu, de zici ca arde… de fapt, chiar arde; am renuntat sa port jacheta moto si merg doar in tricou, decizie ce nu s-a dovedit a fi prea fericita, precum veti vedea intr-una din povestile urmatoare.

IMG_6107

Soseaua impecabila se termina brusc si urmeaza cativa kilometri de pietris, pana la granita cu Muntenegru. Mercedesurile harbuite sunt peste tot prezente si …

IMG_6114

In Muntenegru, surpriza totala: soseaua e PERFECTA !

IMG_6125

Aceasta e harta traseului ce l-am urmat in Albania si-mi promit sa revin, fara sa mai ratez  Theth_National_Park si nici The Albanian_Alps . Dupa ce traversez granita in Muntenegru, opresc pentru inca o privire catre Albania, aceasta tara spectaculoasa si aspra:

IMG_6126

Click pentru episodul precedent: Macedonia

Calatoreste mai departe, la Marea Adriatica: in Muntenegru si Croatia

29 thoughts on “Albania

  1. Superba calatorie!
    O sa vad de-i pot face loc si pe.blogul nostru http://www.albaniaperomaneste.com
    Pentru alte file de „Jurnal pe motocicleta” va sugerez Riviera Albaneza, cu peisaje ametitoare, unde „muntele cade in mare” (Vlora-Pasul Llogara-Sarande), asta in sud. In ceea ce priveste nordul, calatoria cu barja pe lacul Komani, Valea Valbonei si Thethi, daca tot l-ati pomenit.
    Intrati la noi pe blog-aveti acolo o multime de informatii despre Albania.
    O duminica frumoasa.

    1. Imi place ca gasiti articolul interesant, multumesc mult si pentru sugestiile de calatorie – pica la fix, imi propun sa revin in Albania. Desigur ca daca doriti puteti prelua articolul meu pe blogul dvs., ma simt onorat si va acord inclusiv permisiunea de a prelua fotografiile ce le doriti, cu singura rugaminte de a insera un link activ catre articolul meu.

      Blogul dvs. e tare interesant, felicitari! Toate cele bune va doresc!

      1. Multumesc frumos!
        Voi posta linkul si va voi anunta (zilele astea)
        Numai bine!

    1. Suntem incantati ca ati preluat articolul; oricand, orice vi se pare interesant puteti „atasa”.

      Multumesc frumos, salut si prietenii dvs ce au fost interesati de articol si l-au comentat pe blogul dvs. Numai bine, tuturor!

  2. Fiecara tara cu reliefu ei ,politica a fost la fel , ce imi place este faptul ca o vita nobila a fost cinva in albania ma refer la regina elisabeta la nepotul ei.

    Drumuri se pare mai bune ca in romania nu stiu ce vad in imagine dar poate sa ma insel , ca are buncare de aparare asta a fost politica daca a intrat in nato tot saracii ramin sau chiar mai rau , nici eu nu mai pot merge cu motocicleta miam distrus coloana prin hirtoapele din romania poate scapam de ele dar eu nu mai ma pot bucura de ele dar totusi voi simti bucuria prin urmasi urmasilor mei ca stefan cel mare am spicuit din …., si totusi as incerca o excursie pe doua roti in albania.

    Muzica lui HASAN este frumoasa fiecare tara are obiceiuri si muzica proprie obiceiurilor , oare lor nu li se cere aviz sanitar cind vind oi la protap ca in romania? daca faci gogosi tot iti ia banii la avize dar ajutor nu-ti da nimeni, de luat iti ia , sint frumoase amintirile dar fiecare are amintiri personale: unele frumoase altele cu urma adinca in trecut, imi place a sa colind dar acum mai putin pe 2 rotii, sanatate.

    1. Sunt foarte, foarte bucuros ca articolul despre Albania v-a starnit interesul, aveti dreptate in tot ce spuneti, mai putin despre drumuri (sunt mai aglomerate si mai slabe decat la noi, dar nu cu mult mai rele).

      Asa este, cum spuneti, si cu gogosile. Acolo in tot locul sunt oi la frigare, nu cred ca sunt haituiti cu avize si autorizatii. In plus am observat o frenezie a albanezilor in a munci: spala masini pe marginea drumului, vand fructe sau ulei de masline, transporta de colo colo marfuri cu acele scutere modeste… m-a impresionat pozitiv agitatia lor!

      Sanatate va urez si eu si mai ales va urez sa ajungeti cu bine in Albania: o sa va placa!

      1. Nu stiu de ce imi pare ca l-am vazut undeva. Este intr-adevar, daca nu unic, printre putinii de felul asta. Poate va intoarce vizita sa il primbati🙂

      2. o sa-l rasfoiesc si eu, daca zici. ca n-am citit decat articolul despre Hasan.

        cum sa se supere oamenii? oricine se bucura cand are link-ul in blogroll-ul tau…

      3. continuarea poate ca nu o sa te dea pe spate, desi pesajele de la Adriatica sunt misto raaau. cred ca mai mult o sa-ti placa alalantu` episod: Bosnia.

      4. asteptam cu interes, tu daca scrii mai rar eu dau pe la tine cand vad rosu’ in fata ochilor (limita de viteza)😀 cu vremea asta slabe sanse sa incalec magareatza din dotare cateva zile, matale nici atata, asa ca sunt pe val, daa nu se calmeaza odata vremea asta, maine-poimaine ma vezi si pe feisbuc :)))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s