Imprietenire cu soseaua

Desi data a fost 13, soarele stralucitor m-a indemnat sa ma reimprietenesc cu drumul. Roiuri de motociclisti zbarnaiau prin oras, indreptandu-se in toate directiile.  Tinta mea  a fost  tabara de sculptura de la Magura dar cum m-am mobilizat taaare tarziu (de-abia pe la ora doua am plecat la drum) nu am mai prins lumina suficienta spre a o cauta; pe drum nu am intalnit vreun indicator spre tabara, ori poate nu l-am zarit eu… Cert este ca a trebuit sa ma multumesc cu o singura lucrare, amplasata la marginea drumului. E drept ca am oprit mai intai la casa lui Nicolae Iorga, de la Valenii de Munte. In timpul vizitarii casei memoriale ma pufnea rasul amintindu-mi spumoasele epigrame scrise de Pastorel pe seama dramaturgului si omului politic („Profund şi vast ca un Atlantic / El nu se-ncurcă-n prozodie: / De cum a început să scrie, / A scris în chilometru antic.” – Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai:  politice-si-apulitice-pastorel .

Drumul de la Valeni spre Buzau este pustiu si proaspat asfaltat;  intre doua sate, cai frumosi pasteau netulburati iar in curtea unui gospodar zaresc o limuzina americana clasica napadita de vegetatie…

Cum era tare tarziu, nu am oprit, desi am zarit din mers  cate o fantana cu cumpana in aproape fiecare sat si cateva case traditionale spectaculoase – fireste in stare de ruina.  Imi propun sa revin pe indelete , mai ales ca tin sa vad sculpturile din tabara. Dar mi-am tras sufletul intr-o frumoasa padure, inainte de Magura; era liniste perfecta si mirosea a primavara.

Lucrarea aceasta pare sa celebreze unirea tarilor romane sub Mihai Viteazul. Pare realizata in anii `70, executia este ingrijita, aranjata putin, luminata cu dichis si cu o vegetatie mai viguroasa in jur ar fi chiar OK, desi reprezentarea Voievodului ma face sa zambesc… nu mai zic de ornamentele sub forma de bastonase…

Dupa atata lancezeala, m-am simtit nesigur pe mine la drum; parca si masinile intalnite pe sosea aveau traiectorii ezitante, soarele puternic pesemne ne-a molesit pe toti; pana si un politist rutier a ridicat din maini  oarecum a lehamite vazandu-ma cum depasesc in tromba o  Dacie cam hartanita…  Una peste alta, nu a stralucit in nici un fel aceasta iesire, sunt insa foarte multumit de noul echipament testat in aceasta  zi de 13 martie, mobra s-a comportat excelent si m-am multumit cu putin…

Am parcurs  traseul cu usurinta – in total, aproape 300 de km; am ales sa ma intorc prin Buzau pentru a evita un drum de noapte pe aglomeratul DN1. N-a fost rau pentru prima zi calda din an…

Vezi si prima tura din2012: Cheia – Brasov – Rucar

15 thoughts on “Imprietenire cu soseaua

  1. 1. Mulţumesc pentru trecere!
    2. Mulţumesc pentru ce se poate găsit aici! Fotografii bune, comentate cu gust şi cu drag, pe alocuri cu amărăciune. Am simţit că am fost acolo, undeva, într-o microscopică moleculă de aer (…sunt Gemeni😉 ).
    3. Vreau să mulţumesc tuturor prietenilor, colegilor tăi caree au făcut posibile aceste plimbări literar-fotografice sau poate foto-literare.
    4. Am avut senzaţia că sunt călare pe un motor, deşi cred că ultima oară când s-a petrecut asta, aveam vreo 2 ani jumătate… În faţă, era un unchi de-al meu, „Sandu” Georgescu… Ştiu doar că mi-a plăcut!😀

    1. 1. Am citit lucruri f interesante pe blogul tau si am sa mai revin…
      2. Sunt tare incantat ca te-ai simtit asa citind si vazand pozele de pe-aici…
      3. Cu totii vor fi bucurosi sa afle asta, unele din fotografii sunt facute de catre tovarasii mei de drum si in tot cazul, mai mereu acestia au fost oameni ce impartasesc acelasi drag de locuri sau pur si simplu placerea de a te plimba simtindu-te liber…
      4. Niciodata nu-i tarziu pentru a merge pe motor! Cu oarece abilitati, cu multa atentie la trafic si cu o motoreta de 1000 de euro + echipament de vreo 500 eur vei vedea ca satisfactiile sunt nepretuite… in plus, vei avea ocazia de a te simti membru al unui grup de oameni in mare parte speciali. Asadar… hai cu noi!

  2. Ei,asta-i altceva.
    Respir aerul calare si vad,la fel cum vede calaretul,amanunte pe care intr-o altfel de calatorie nu le vezi.
    Acum,ca ti-ai dat greata intr-o zi de 13,poti merge linistit mai departe.
    Iti doresc multe,multe calatorii!
    Mult bine,
    Alexandru.

    1. Multumesc mult, Alexandru! Peste nici o luna voi pleca la Odessa pentru cateva zile, impreuna cu un prieten motociclist; sper sa fie o calatorie spectaculoasa si sa-ti placa, tie si celorlalti cititori.

      Inca o data multumesc, ai scris foarte frumos! Numai bine si tie!

  3. Ai trecut pe la numai 4-5 km de tabara de sculptura🙂 Dar mai bine sa revii odata cu mai mult timp la dispozitie. Chiar peste drum de monumentul lui Mihai si „hanul” Magura se deschide „soseaua” 203G (numerotarea conform Mopedmap). Este un drum prin padure, odinioara asfaltat, acum in stare cam precara (cel putin asa era anul trecut). Dupa 4-5 km se ivesc primele sculpturi pe partea stanga a drumului. Acelea sunt insa numai aperitivul, urmeaza pe partea dreapta ceva mai sus o poiana intesata de sculpturi … zeci. Apoi la 2 minute mai sus este manastirea Ciolanu.

    1. :-))) mai ales cea cu limuzina, nu? era intr-o curte a unei case abandonate, si casa era tare frumoasa; din pacate nu mi-a iesit o poza concludenta de ansamblu – unul din motivele pentru care as vrea sa revin pe indelete pe acest drum…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s