Copiii din Glodeanu

O mână de motociclisti au fost la Glodeanu. De ce? Pentru că  la Glodeanu se moare de foame .

Treizeci de copii din comuna Glodeanu-Buzău  trăiesc sub limita subzistenței. Cu câteva coji de pâine pe zi, cu hăinuțele peticite, fără căldură, fără jucării, fără nimic din ce am avut noi când eram mici și ne era bine.

Cativa motociclisti au „sacrificat” un weekend de petrecut în lâncezeală în jurul micilor și berilor iar intr-o sâmbătă s-au încărcat 9 motociclete si 3 masini cu alimente, haine, fructe, jucării și dulciuri. Le-am daruit puilor de oameni amărâți de la Glodeanu. Ca să le fie un pic mai bine.

Asteptam in dreptul magazinului satesc, la umbra, in jurul unei mese invelita-n musama, sosirea brasovenilor. Unul din ei a cazut intr-o rapa, dar a scapat ieftin: o glezna umflata si un semnalizator spart… dar tot a ajuns si asa, sontac-shontac. Apoi asteptam preotul in dreptul bisericii; primarul l-a reclamat ca organizeaza acte caritabile fara stirea sa si tocmai este inspectat de catre un protopop.🙂 Noi vrem ca pe viitor, primarul sa nu mai puna bete in roate si sa ajute si el, mai bine. Din fericire pentru primar, nu-si arata fatza in mijlocul nostru; unii dintre camarazi erau nerabdatori sa-l vada si sa-l atinga… Parintele ne ofera o cafea gustoasa, apoi plecam prin sat, spre a distribui proviziile aduse.

M-a impresionat preotul de-acolo. Parintele Marian Tudor. Un om cu totul special. Mai mult decat a colecta lucruri folositoare nevoiasilor (chiar cand am sosit noi, cineva a trimis doua frigidere, mai vechiutze dar bune si alti cetateni din sat le-au transportat imediat, cu o caruta, catre doua familii nevoiase) preotul ii indeamna spre bine si am vazut semne in gospodariile ce le-am vizitat: pamantul din curte era sapat, erau plantate legume, copacii varuiti.

Meritul acestei actiuni revine celor de pe forumul transalpistilor.  Calatoria ne-a demonstrat tuturor ca e nevoie de atat de putin, ca sa se implineasca extrem de mult …

Vietile copilasilor pe care i-am vazut incep putin cate putin sa se apropie de o fragila normalitate. Sunt multe asemenea familii de vizitat precum cele napastuite din Glodeanu, de fapt e plina tara. Nu ne ramane decat sa ne uitam in continuare si dincolo de noi, macar si pentru inca o clipa.

Sunt uimit cat de mult se poate infaptui cu doar putina bunavointa. Sunt mandru ca-i cunosc pe Iza, Liviu, Ninel, Andreea, Lucian, Claudia și Dan – plus colegii lor de serviciu, pe Mihai, Romică, Maria, Marius, Carmen, Doru. Dar si pe Cesar, Sorin, Diana, Vlad, Leti, Florin, Dana, Mihai, Dan, Titus, Radu, Cristinica, Andrei, Georgiana, Steluța, Doru, Dana, Adi si Silviu. Nume mici de oameni mari la suflet.  Am zarit numere de inmatriculare din BV, IL, SV, AG, VS, B, BZ… iertare daca nu am nominalizat toate zonele din care au venit oamenii.

Nimeni din cei prezenti nu a salvat pe nimeni. Poate doar parintele Marian Tudor … In ce ne priveste pe noi, a fost un simplu gest de solidaritate. Solutii pe termen mediu si lung pot fi posibile doar prin implicarea comunitatii locale in intregul ei. Si prin munca sustinuta a parintilor.

La poarta saracacioasa ne pregatim sa plecam spre urmatoarea gospodarie nevoiasa. Parintii copiilor vizitati asculta rabdatori sfaturile de bine si ne ureaza drum bun, apoi taticul striga bucuros in urma noastra:

„Si cand ne da la televizor?”

Citeste mai mult despre „motociclisti – donatorii de organe”.

18 thoughts on “Copiii din Glodeanu

  1. Acu’ nu stiu daca-i bine sa scriu asta pe-aici🙂 , da’ gestul vostru m-a impresionat pana la lacrimi. Un gest mare pentru niste oameni mici. Merita si copiii aia ceva mai mult decat le ofera societatea organizata, in general.
    Felicitari!

    1. multumesc frumos, art&alina. initiativa apartine motociclistilor „transalpisti”, noi ceilalti nu am facut decat sa ajutam putin.

      meritul revine parintelui Marian Tudor, ce sper sa izbuteasca (asa cum si dansul doreste) mai mult decat colectarea punctuala a unor ajutoare…

      1. Va invit sa-l cunoasteti si pe parintele Angelian Dumitrascu din Maliuc, macar prin intermediul acestui reportaj:

  2. Foarte misto…ma gandeam daca aveti de gand sa faceti asta mai des…as contribui financiar si sunt convins ca am gasi si alti oameni…

    1. Domnisoru Ciprian, puteti contribui direct si imediat, cautandu-l pe Parintele Marian Tudor – in articol gasiti coordonatele sale de feisbuc, de asemenea in blogul dedicat copiilor din glodeanu sunt datele de contact ale Parintelui.

      Cei ce am fost acolo nu putem face prea des asta, suntem doar cativa oameni obisnuiti.

  3. Transalpistii imi sunt tare dragi si m-am convins de cat de saritori sunt in mai multe randuri. Felicitari tuturor celor ce au facut acest gest mic pentru ei, dar mare pentru cei care s-au bucurat de el.🙂

    1. Ce e tare frumos: nici nu ne cunosteam cu totii dinainte, „echipa” s-a creeat in urma postarilor lui Adrian si Silviu pe forumul transalpistilor, apoi pe cele doua forumuri romanesti de moto: motociclism.ro si probike.ro…

      Theodor si Nicoleta Tintea, va multumesc in numele „echipei”. Par patetic, dar credeti-ma ca nu e nobil gestul, tine doar de normalitate si e accesibil oricaruia dintre noi.

  4. Vă mulțumesc mult pentru că ați fost deschiși la problemele copiilor din Glodeanu. Ați scris cu sufletul și se vede asta. Le mulțumesc tuturor motociliștilor care au participat! Doamne ajută!

  5. Articolul este emotionant, ca si celelalte despre copiii din Glodeanu. Schita parintelui Tudor aduce o memorie de demult, cea a lui Popa Tanda … din Ion Slavici, oare o mai fi citind cineva asa ceva ??? Va admir pentru initiative si va doresc mult sprijin, de la oameni, bineînteles … cât va dura notiunea …

    cu prietenie,
    Cindrel Lupe – Montpellier

    PS. mai vizitati-ne, va rugam, avem lucruri noi🙂

    http://lyriqueroumaine.wordpress.com/

    http://versionroumaine.wordpress.com/

    1. Multumesc pentru vorbele frumoase, in numele camarazilor mei. Initiativa a fost a motociclistilor „transalpisti” (Honda Transalp e un model de motocicleta http://en.wikipedia.org/wiki/Honda_Transalp ), iar la idee au achiesat mai multi oameni decat cei prezenti „in carne si oase” la Glodeanu – cei ce n-au putut veni personal au trimis bani sau au mandatat pe ceilalti, sa cumpere alimente si lucruri.

      Cat despre sprijin, acesta trebuie acordat copiilor, prin Parintele Tudor … http://www.facebook.com/marian.tudor1

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s